Guvernul introduce un nou mecanism de taxare a multinaționalelor: Cheltuielile excesive cu afiliații, limitate la 3%

Ministerul Finanțelor a lansat în consultare publică proiectul de lege ce face parte din cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale, propunând un nou sistem de taxare destinat marilor companii multinaționale care operează în România. Inspirat din modelul american, noul mecanism vizează combaterea practicilor prin care profiturile sunt externalizate către entitățile afiliate din afara țării.

Taxare suplimentară pentru cheltuielile cu afiliații ce depășesc 3% din total

Mecanismul de taxare a multinaționalelor – Proiectul prevede introducerea unui plafon de deductibilitate de 3% pentru patru categorii de cheltuieli efectuate de companiile afiliate unor grupuri internaționale. Peste acest prag, orice sumă este considerată cost nedeductibil și va fi taxată suplimentar cu 16%.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că măsura vizează „exact zona prin care multinaționalele își exportă profiturile”. Astfel, noile reguli vor fi aplicate asupra cheltuielilor înregistrate de firmele din România în relația cu entitățile afiliate în următoarele domenii:

• drepturi de proprietate intelectuală;

• cheltuieli de management;

• consultanță;

• dobânzi.

„Permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a declarat ministrul Nazare.

Măsura înlocuiește impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile mari

Această nouă taxă aplicată cheltuielilor cu afiliații vine să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri, în vigoare în prezent pentru companiile cu venituri mai mari de 50 de milioane de euro. Măsura urmărește eficientizarea colectării fiscale și limitarea posibilităților de evitare a impozitării prin mecanisme de transfer de profit în afara țării.

Guvernul estimează că, prin această reformă, ar putea atrage între 1,7 și 2 miliarde de lei anual la bugetul de stat.

Un model aplicat deja în alte state europene și în SUA

Executivul susține că măsura este aliniată cu tendințele internaționale în domeniul fiscalității și a fost deja aplicată în țări precum Statele Unite, Polonia și Ungaria. Potrivit notei de fundamentare, măsura este inclusă în Programul de Guvernare ca parte a efortului de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a veniturilor bugetare.

Această limitare a deductibilității are scopul de a împiedica practica prin care cheltuieli fictive sau exagerate — în special pentru consultanță sau licențe — sunt transferate către companiile-mamă pentru a reduce artificial baza de impozitare în România.

Clarificări privind modul de aplicare

Conform proiectului de lege, în cazul în care firmele nu prezintă în mod detaliat aceste cheltuieli în raportările contabile obligatorii, plafonul de 3% se va aplica inclusiv asupra cheltuielilor înregistrate cu entități neafiliate. Astfel, autoritățile vor lua în calcul datele contabile disponibile pentru anul 2024.

Această prevedere are rolul de a preveni eventualele încercări de disimulare a relațiilor de afiliere sau de clasificare incorectă a cheltuielilor pentru a evita plafonarea deductibilității.

O direcție de reformă cu impact semnificativ

Aplicarea unei astfel de măsuri ar putea schimba semnificativ strategiile fiscale ale companiilor multinaționale din România. Pe de o parte, ele vor fi nevoite să justifice mai riguros costurile cu serviciile și drepturile achiziționate de la entitățile afiliate. Pe de altă parte, este de așteptat ca unele contracte de consultanță sau licențiere să fie renegociate, iar o parte din aceste cheltuieli să fie internalizate.

Totodată, măsura ar putea descuraja strategiile agresive de optimizare fiscală, adesea folosite de grupurile internaționale pentru a evita impozitarea în jurisdicțiile cu regim fiscal mai strict.

În așteptarea feedback-ului public și a dezbaterii parlamentare

Proiectul de lege rămâne în consultare publică pentru o perioadă limitată, urmând ca după această etapă să fie transmis Parlamentului pentru asumarea răspunderii de către Guvern, în cadrul pachetului mai larg de reforme fiscale.

Citește și: Ungaria prinsă între Bruxelles, Moscova și o nouă opoziție: Acuzații de ingerință rusă în politica internă

Această propunere legislativă este una dintre cele mai ambițioase inițiative din ultimii ani de a controla fluxurile de profit între filialele locale și companiile-mamă, într-un context internațional în care presiunile pe bugetele statelor sunt din ce în ce mai mari.

Sursă foto: Agerpres