Avertisment dur de la conducerea Armatei: O parte din teritoriul controlat de România nu este protejat de Articolul 5 din NATO

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a lansat un semnal de alarmă privind riscurile de securitate din Marea Neagră, subliniind că Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României nu este acoperită de clauza de apărare colectivă prevăzută de Articolul 5 al Tratatului NATO. Declarația survine într-un context de securitate tot mai fragil, alimentat de conflictul prelungit din Ucraina și de prezența agresivă a Federației Ruse în regiune.

Ce înseamnă neacoperirea ZEE de Articolul 5

Avertisment dur al Armatei – Articolul 5 din Tratatul NATO stipulează că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor, activând astfel un răspuns colectiv. Însă această prevedere se aplică doar teritoriului suveran și apelor teritoriale ale statelor membre — nu și zonelor economice exclusive. În cazul României, ZEE din Marea Neagră acoperă aproximativ 25.000 km², adică circa 10% din suprafața terestră a țării, și include zone strategice precum Neptun Deep, cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale descoperit în UE.

„Zona Economică Exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferențe în zona noastră”, a declarat generalul Vlad în cadrul unei discuții cu jurnaliști la sediul MApN. Acesta a precizat că este vorba despre zboruri de recunoaștere sau prezență navală rusă în apropierea infrastructurii critice românești.

O infrastructură critică în linia întâi

Preocupările Statului Major se leagă în mod direct de dezvoltările energetice din ZEE, în special de proiectul Neptun Deep, derulat de OMV Petrom și Romgaz. Rezervele estimate de gaze naturale sunt de circa 100 miliarde de metri cubi, o cantitate semnificativă în contextul eforturilor europene de reducere a dependenței de gazul rusesc. Proiectul a intrat în faza de execuție în 2024, iar primele volume de gaz ar urma să fie extrase în 2027.

„Îngrijorarea noastră este să dezvoltăm capacitățile necesare pentru apărarea infrastructurii critice. Nu vorbim doar de Neptun Deep, ci și de cabluri electrice sau de comunicații submarine”, a explicat generalul Vlad.

Pentru a întări capacitatea de apărare în ZEE, Forțele Navale au primit recent două nave vânătoare de mine achiziționate din Marea Britanie, iar în luna iunie va intra în serviciu o navă ușoară de patrulare cumpărată din Turcia. Chiar dacă nu este complet echipată cu sisteme de rachete, nava poate executa misiuni de supraveghere și control în largul mării.

Marea Neagră: spațiu de testare pentru Articolul 5?

Pe fondul creșterii importanței energetice a României, mai mulți analiști militari susțin că Marea Neagră ar putea deveni spațiul în care Rusia va testa coeziunea NATO. Comandorul în rezervă Valentin Mateiu, fost ofițer de informații și analist militar, avertiza încă din 2023 că România este o țintă ideală pentru o provocare strategică.

„România va fi al doilea producător de gaz în Europa, după norvegieni. România va da Europei, prin producția de gaz, independență energetică. Unde ar fi mai bine atunci să testezi articolul 5? Rapid, politic, efect maxim – la capitolul gaz”, explica Mateiu.

Potrivit acestuia, Rusia ar putea contesta delimitările maritime stabilite între România și Ucraina prin acordul validat de Curtea de la Haga în 2009, argumentând că nu a fost parte a înțelegerii și contestând indirect suveranitatea românească asupra anumitor zone din Marea Neagră. Un astfel de scenariu ar putea include prezența unor nave sau aeronave ruse în ZEE, ceea ce, din punct de vedere juridic, nu ar activa automat Articolul 5.

O situație critică în Ucraina și o regiune tot mai tensionată

Generalul Vlad a mai precizat că România nu va desfășura trupe în Ucraina, în conformitate cu o decizie a CSAT. „Situația în Ucraina este destul de critică”, a spus el, menționând existența unei coaliții internaționale, condusă de Marea Britanie și Franța, care explorează patru direcții de acțiune: sprijin pentru regenerarea armatei ucrainene, forțe de menținere a păcii, securizarea spațiului aerian și consolidarea securității la Marea Neagră.

România, însă, respectă principiul neimplicării directe cu trupe în conflictele vecinilor, o abordare împărtășită și de alte state riverane. În acest context, întărirea capacităților proprii de apărare la Marea Neagră devine un imperativ strategic.

Concluzie: vulnerabilitate juridică și presiuni geopolitice

Declarațiile generalului Vlad confirmă o realitate puțin discutată în spațiul public: zona economică exclusivă a unui stat nu beneficiază automat de protecția colectivă NATO. În cazul României, această lacună creează o vulnerabilitate reală într-un moment în care importanța sa energetică și strategică este în creștere.

În lipsa unei garanții formale din partea NATO privind protecția ZEE, România este nevoită să-și dezvolte propriile capacități navale, de supraveghere și intervenție. În același timp, rămâne crucială menținerea unei prezențe aliate consistente la Marea Neagră și clarificarea în plan diplomatic și militar a modului în care Alianța ar reacționa în cazul unei provocări directe în acest spațiu.

Marea Neagră devine, astfel, un spațiu-test pentru coeziunea și relevanța reală a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive și imprevizibile.

Sursă foto: Inquam Photos – Tudor Pana