Europa prinsă între criza energetică și jocurile geopolitice: Revine gazul rusesc în calculul UE?

Incertitudinile legate de viitorul relației energetice cu SUA și ritmul lent al tranziției verzi determină tot mai multe voci din industrie să pună problema revenirii gazului rusesc pe piața europeană.

Europa prinsă între criza energetică și jocurile geopolitice – La mai bine de trei ani de la începutul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană se confruntă cu o dilemă strategică majoră: cum își poate asigura securitatea energetică într-un context geopolitic tot mai volatil? Pe de o parte, Bruxelles-ul a accelerat procesul de reducere a dependenței de gazul rusesc, fixându-și ca obiectiv eliminarea totală a importurilor din Rusia până în 2027. Pe de altă parte, realitățile economice, incertitudinea legată de viitoarea administrație de la Washington și ritmul insuficient al tranziției către energie verde determină o parte din liderii industriei europene să aducă în discuție o posibilă revenire, măcar parțială, la importurile de gaze din Rusia.

Contextul internațional, marcat de ascensiunea lui Donald Trump și de politica sa imprevizibilă față de aliații europeni, amplifică temerile legate de o nouă vulnerabilitate energetică: dependența de gazul natural lichefiat (GNL) din SUA.

De la interdicții la pragmatism economic: Industria energetică europeană reanalizează gazul rusesc

La apogeul crizei energetice din 2022-2023, gazul american a reprezentat pentru Europa o alternativă salvatoare, substituind în bună parte livrările de gaz rusesc sistate în urma conflictului din Ucraina. Însă această soluție de avarie pare, astăzi, insuficientă pentru a asigura stabilitatea energetică pe termen lung a Europei.

Didier Holleaux, vicepreședinte executiv al gigantului energetic francez Engie, a declarat pentru Reuters că, în eventualitatea unei „păci rezonabile” în Ucraina, Europa ar putea reveni la importuri anuale de gaz din Rusia de 60-70 de miliarde de metri cubi, inclusiv sub formă de GNL. Acest nivel ar reprezenta aproximativ 20-25% din necesarul energetic al UE, o pondere semnificativ redusă față de nivelul de 40% din perioada premergătoare războiului.

Patrick Pouyanne, CEO-ul TotalEnergies, avertizează asupra riscurilor dependenței de gazul american: „Trebuie să diversificăm, multe rute, nu să ne bazăm excesiv pe una sau două”, a declarat acesta pentru Reuters. Pouyanne consideră că Europa nu va reveni niciodată la importul de 150 de miliarde de metri cubi din Rusia, dar estimează o posibilă revenire la circa 70 de miliarde de metri cubi.

Germania, cel mai vulnerabil actor: Industria cere revenirea urgentă la gazul rusesc

Europa prinsă între criza energetică și jocurile geopolitice – În timp ce Franța beneficiază de un mix energetic diversificat, alimentat inclusiv de energia nucleară, Germania se confruntă cu o presiune mult mai mare, având în vedere dependența istorică de gazul rusesc ieftin.

În parcul industrial Leuna — unul dintre cele mai mari centre chimice din Germania — liderii industriei avertizează că revenirea gazului rusesc este esențială pentru salvarea sectorului. „Suntem într-o criză severă și nu putem aștepta”, a declarat Christof Guenther, directorul InfraLeuna. Acesta subliniază că industria chimică germană a înregistrat reduceri consecutive de locuri de muncă timp de cinci trimestre — o situație fără precedent în ultimele decenii.

„Redeschiderea conductelor ar reduce prețurile mai mult decât orice programe de subvenționare actuale”, a adăugat Guenther.

În landul Mecklenburg-Vorpommern, un sondaj realizat de institutul Forsa arată că 49% dintre germani își doresc revenirea la gazul rusesc.

„Avem nevoie de gaz rusesc, avem nevoie de energie ieftină — indiferent de unde vine”, a declarat Klaus Paur, directorul Leuna-Harze. „Avem nevoie de Nord Stream 2 pentru că trebuie să ținem costurile energiei sub control”, a mai spus acesta.

Factorul Trump: SUA devin un furnizor strategic, dar cu riscuri politice

În prezent, gazul american acoperă 16,7% din importurile de gaze ale UE — după Norvegia (33,6%) și Rusia (18,8%). Pe fondul închiderii unor conducte de către Ucraina, ponderea gazului rusesc ar urma să scadă sub 10% în acest an.

UE se pregătește, însă, să crească importurile de GNL din SUA — o strategie care vine la pachet cu riscuri geopolitice, în special dacă Donald Trump va reveni la Casa Albă. Acesta a făcut presiuni publice pentru reducerea excedentului comercial european față de SUA.

Citește și: Iranul oferă „O șansă reală” discuțiilor cu SUA

„Cu siguranță, vom avea nevoie de mai mult GNL”, a declarat Maros Sefcovic, comisar european pentru comerț.

În acest context, Tatiana Mitrova, expert al Universității Columbia, avertizează că GNL-ul american riscă să devină „un instrument geopolitic”. La rândul său, analistul Arne Lohmann Rasmussen susține că există un risc, chiar dacă mic, ca SUA să reducă exporturile de GNL în cazul unei intensificări a conflictului comercial.

Arbitrajul împotriva Gazprom: Posibilă monedă de schimb pentru reluarea cooperării

Mai multe companii europene au deschis procese de arbitraj împotriva Gazprom, solicitând despăgubiri uriașe pentru nelivrarea gazelor. Instanțele au acordat deja Uniper (Germania) 14 miliarde de euro și OMV (Austria) 230 de milioane de euro.

Didier Holleaux sugerează că un scenariu viabil pentru reluarea contractelor cu Gazprom ar putea presupune ca Rusia să livreze gaze prin Ucraina pentru a acoperi sumele datorate în urma proceselor.

„Voi (Gazprom) vreți să reveniți pe piață? Foarte bine, dar nu vom semna un nou contract dacă nu plătiți despăgubirile”, a declarat Holleaux.

Europa se află astăzi într-o poziție strategică delicată, prinsă între ambițiile declarate de independență energetică față de Rusia și constrângerile realității economice și geopolitice. Incertitudinea legată de viitorul relației transatlantice, riscurile asociate unei politici externe americane imprevizibile și lipsa unor alternative viabile pe termen scurt determină tot mai multe voci din industrie să reevalueze, pragmatic, opțiunea revenirii la gazul rusesc.

În cele din urmă, decizia Europei va depinde nu doar de evoluțiile militare din Ucraina, ci și de capacitatea liderilor europeni de a naviga cu luciditate între interesele economice, imperativele politice și constrângerile geopolitice.

Sursă foro: gettyimages.com