JD Vance cere o Europă militar independentă: „Nu este în interesul nimănui ca Europa să fie un vasal de securitate al SUA”

O poziție surprinzător de gaullistă de peste Atlantic

Într-un interviu recent acordat publicației britanice UnHerd, vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a oferit o viziune tranșantă asupra relației dintre Europa și Statele Unite în materie de securitate. Politicianul american a invocat admirația sa față de liderul francez Charles de Gaulle, considerându-l un model pentru modul în care Europa ar trebui să-și asume mai multă autonomie militară.

De Gaulle, spune Vance, „a iubit Statele Unite ale Americii”, însă „[el] a recunoscut ceea ce recunosc și eu cu siguranță, că nu este în interesul Europei, și nici în interesul Americii, ca Europa să fie un vasal permanent al Statelor Unite în materie de securitate”.

Comentariul vine într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump își exprimă deschis frustrarea față de dependența militară europeană, avertizând că sprijinul american nu este garantat pentru aliații care nu-și asumă propriile angajamente de apărare.

Un mesaj clar: responsabilitatea trebuie redistribuită

Vance și-a exprimat convingerea că independența strategică a Europei nu ar reprezenta o amenințare pentru SUA, ci dimpotrivă, un avantaj comun.

„Nu cred că faptul că Europa este mai independentă este rău pentru Statele Unite – este bine pentru Statele Unite”, a declarat el. În sprijinul afirmației sale, vicepreședintele a făcut apel la istoria recentă: „Mergând înapoi în istorie, cred că – sincer – britanicii și francezii au avut cu siguranță dreptate în dezacordurile lor cu Eisenhower cu privire la Canalul Suez”.

Referirea la criza Canalului Suez din 1956 reflectă o perspectivă critică asupra unei epoci în care Europa era constrânsă în deciziile sale strategice de către Washington.

Astăzi, susține Vance, doar câteva state europene – Franța, Marea Britanie și Polonia – dispun de armate capabile să asigure o apărare autonomă. „Majoritatea națiunilor europene nu au armate care să le poată asigura o apărare rezonabilă”, a spus Vance. „Realitatea este – este crud să o spun, dar este și adevărat – că întreaga infrastructură de securitate a Europei, pentru întreaga mea viață, a fost subvenționată de Statele Unite ale Americii”.

Contextul politic: un Trump mai dur, un NATO mai costisitor

Poziția exprimată de Vance este congruentă cu linia politică a administrației Trump, care insistă asupra unui angajament financiar mai robust din partea statelor membre NATO. Trump cere ca bugetele de apărare să fie majorate la 5% din PIB, mult peste actualul obiectiv de 2% – care deja urmează să fie revizuit la summitul de la Haga din această vară.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat recent că prezența militară americană în Europa nu este „pentru totdeauna”, întărind semnalul că SUA sunt pregătite să își reducă implicarea dacă aliații europeni nu se ridică la nivelul așteptărilor.

Lecțiile războiului din Irak și critica liderilor europeni

Vance a evocat și opoziția europeană față de războiul din Irak din 2003, apreciind că multe state europene, inclusiv Franța și Germania, au avut dreptate să se opună intervenției militare americane.

„Multe națiuni europene au avut dreptate” să fie sceptice, a spus el, adăugând că Europa ar fi putut chiar opri conflictul dacă „ar fi fost puțin mai independentă și puțin mai dispusă să se ridice”.

În contrast cu pozițiile sale anterioare, Vance a subliniat și afinitatea sa culturală cu Europa: „Iubesc poporul european. Am spus în repetate rânduri că eu cred că nu poți separa cultura americană de cultura europeană”, a afirmat el. „Suntem în mare măsură un produs al filosofiilor, teologiilor și, desigur, al modelelor de migrație care au venit din Europa și care au lansat Statele Unite ale Americii”.

Totuși, el a revenit la critica sa fundamentală: „liderii europeni au subinvestit radical în securitate, iar acest lucru trebuie să se schimbe”.

Conflictul cu Zelenskyy: retorică tensionată

Într-o notă aparte, Vance a reluat și disputa verbală cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy. Tensiunea dintre cei doi a crescut după un schimb de replici în Biroul Oval, în februarie, când Vance l-a descris pe Zelenskyy drept „lipsit de respect”.

Citește și: Atac cu rachete asupra orașului Sumy – un nou episod al războiului total purtat de Rusia împotriva Ucrainei

Într-un interviu acordat emisiunii 60 Minutes, Zelenskyy l-a acuzat pe Vance că „justifică într-un fel” invazia Rusiei și că a căzut pradă propagandei rusești.

Vance a răspuns tranșant: „Este un fel de absurd ca Zelensky să spună guvernului [american], care în prezent își menține întreg guvernul și efortul de război, că suntem cumva de partea rușilor”.

Concluzie: o Europă între presiune și responsabilitate

Declarațiile vicepreședintelui Vance pun reflectoarele pe o dezbatere esențială în relația transatlantică: cât de mult ar trebui Europa să depindă de umbrela americană de securitate? Invocarea lui Charles de Gaulle nu este întâmplătoare – este o chemare la o autonomie strategică reală, într-un context geopolitic tensionat, marcat de un război în Ucraina și de creșterea influenței chineze și ruse.

Pe fondul retoricii dure venite dinspre Washington, Europa este pusă în fața unei alegeri: să rămână în paradigma protecției americane sau să investească în propria sa capacitate defensivă. În lipsa unei decizii ferme, riscul nu este doar militar, ci și politic – acela ca Europa să rămână un „vasal de securitate” într-o lume care se fragmentează.