Europa caută un compromis cu Trump privind Groenlanda: „Este o alegere între NATO și ambiția teritorială”

Liderii Uniunii Europene se grăbesc să formuleze o soluție negociată în privința Groenlandei, care să îi permită președintelui american Donald Trump să revendice o victorie politică internă, fără a compromite alianța transatlantică. Într-un moment de maximă tensiune, oficialii europeni încearcă să evite un scenariu de confruntare militară, care, spun ei, ar echivala cu „sfârșitul NATO”.

Cursa pentru a preveni un dezastru strategic

Europa caută un compromis cu Trump – Potrivit mai multor diplomați europeni, consultările din culisele Bruxellesului s-au intensificat după ce Trump a reiterat că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda și a refuzat să excludă posibilitatea unei preluări forțate a teritoriului autonom danez. În acest context, guvernele UE, în special Germania și Danemarca, caută o formulă de compromis care să satisfacă ambițiile Casei Albe, dar să mențină coeziunea NATO.

„Până la urmă, întotdeauna am ajuns la o concluzie comună cu Washingtonul”, a declarat ministrul german de externe Johann Wadephul, după o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio, adăugând că discuțiile despre Arctica au fost „încurajatoare”. Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat speranța într-o soluție „acceptabilă mutual în cadrul NATO”.

O întâlnire crucială este programată la Washington între miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei și vicepreședintele american JD Vance, împreună cu Rubio. Un diplomat european a caracterizat această întâlnire drept o oportunitate pentru „o conversație sinceră cu administrația”.

O victorie ambalată pentru Trump?

Diplomații UE par convinși că Trump urmărește, în esență, o victorie simbolică — una care să poată fi prezentată electoratului american drept un succes geopolitic. În acest sens, planul de compromis s-ar putea concentra pe:

• creșterea investițiilor europene în securitatea arctică;

• acordarea accesului SUA la profiturile din extracția de minerale rare în Groenlanda;

• consolidarea prezenței NATO în regiune sub conducerea americană.

„Dacă reușești să împachetezi inteligent securitatea arctică, să adaugi mineralele critice și să pui o fundă mare deasupra, ai o șansă să obții semnătura lui Trump”, a spus un diplomat european.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a deschis deja ușa pentru un astfel de compromis, declarând că Alianța discută despre creșterea investițiilor în securitatea Arcticii. De asemenea, UE urmează să își dubleze investițiile în Groenlanda în următorul cadru bugetar multianual, inclusiv în proiecte de extracție de minerale critice — un posibil „cârlig” pentru un acord cu SUA.

Risc de colaps pentru NATO

Oficialii europeni avertizează că o intervenție militară americană în Groenlanda — teritoriu autonom parte a Regatului Danemarcei, membru UE și NATO — ar avea efecte devastatoare asupra alianței transatlantice.

„Ar fi o situație fără precedent în istoria NATO și a oricărei alianțe de apărare”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Premierul danez Mette Frederiksen a fost și mai directă: „O intervenție militară ar însemna sfârșitul NATO. Totul s-ar opri.”

Un diplomat NATO a declarat sub protecția anonimatului că tratatul fondator al Alianței nu prevede scenariul în care un stat membru atacă alt stat membru. „Ar însemna sfârșitul alianței”, a spus acesta.

Pus în fața unei alegeri între Groenlanda și alianța transatlantică, Trump a răspuns că „poate fi o alegere”.

Europa, între frică și lipsă de opțiuni

În spatele ușilor închise, oficialii europeni admit că sunt confruntați cu cea mai gravă criză strategică de la Al Doilea Război Mondial. „Este o situație gravă – și Europa este speriată”, a spus un diplomat european. Altul a calificat momentul drept „seismic”, sugerând că SUA sunt gata să renunțe la decenii de relații internaționale bazate pe reguli și alianțe.

Până la atacul american din Venezuela de pe 3 ianuarie și reaprinderea declarațiilor despre Groenlanda, subiectul fusese tratat cu precauție maximă. Ideea dominantă în capitalele europene era că orice plan de apărare a Groenlandei riscă să atragă și mai mult interesul lui Trump asupra subiectului.

„Ideea a fost că, cu cât ne concentrăm mai mult pe această problemă și cu cât ne pregătim mai intens pentru a o respinge, cu atât o facem mai reală. Deci a existat anxietatea că planificarea ar putea încuraja escaladarea”, a explicat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul de Apărare din Danemarca.

Această strategie a lăsat însă Europa complet nepregătită pentru a răspunde unei crize reale. Un fost parlamentar danez a admis că „regulile normale nu mai funcționează”.

Ce își dorește, de fapt, Trump?

Rămâne neclar dacă scopul real al președintelui Trump este controlul resurselor minerale din Groenlanda sau o reafirmare geopolitică de anvergură. Deși Danemarca a oferit de ani buni SUA oportunitatea de a investi în exploatarea mineralelor din insulă, Washingtonul a refuzat constant. Alți diplomați sugerează că Trump urmărește o creștere a prezenței militare americane pe insulă — sub pretextul contracarării influenței Chinei și Rusiei.

Un diplomat UE a formulat o ipoteză mai ambițioasă: „Sloganul ‘Make America Great Again’ a devenit un concept geografic. Trump vrea să rămână în istorie ca omul care a făcut America ‘mai mare’ – la propriu.”

Un test istoric pentru Europa

În pofida diferențelor de opinie privind modul concret de a ajunge la o înțelegere, liderii europeni par uniți într-un singur scop: evitarea unui conflict direct cu SUA. Deși resping public orice idee că Europa ar putea „ceda” Groenlanda, realitatea din spatele ușilor închise este una de vulnerabilitate.

Această criză rescrie regulile jocului geopolitic euroatlantic. Dacă Europa reușește să evite coliziunea cu Washingtonul și să păstreze unitatea NATO, va fi, poate, dovada supremă că diplomația — chiar și în fața unui aliat imprevizibil — încă are un cuvânt de spus.

Sursă foto: Getty Images