Atac cibernetic în ziua de alegeri: Grupare pro-rusă vizează site-uri ale instituțiilor și candidaților din România, înaintea alegerilor prezidențiale din 2025
Alegerile prezidențiale din România din 2025 se desfășoară sub semnul unei amenințări tot mai evidente: interferența cibernetică străină. Duminică dimineață, o rețea pro-rusă de hackeri cunoscută sub numele de NoName057 a lansat un atac informatic de tip DDOS împotriva mai multor site-uri aparținând unor instituții-cheie și candidați la președinție. Incidentul scoate în evidență fragilitatea spațiului digital românesc și riscul real ca procesul democratic să fie perturbat de actori ostili interesați să slăbească încrederea publicului în instituții și în alegeri.
Cine sunt NoName057? „Cei mai celebri hacktiviști pro-ruși”
Atac cibernetic în ziua de alegeri – Rețeaua de hackeri NoName057, activă încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, este cunoscută pentru atacurile cibernetice de tip DDOS (Distributed Denial of Service) lansate împotriva statelor considerate aliate ale Kievului. Acțiunile sale urmăresc în general destabilizarea infrastructurii digitale și crearea de panică informațională în momente strategice.
„NoName057 sunt cam cei mai celebri hacktivists pro-ruși, născuți din haosul războiului ruso-ucrainean. În general atacă ținte care sunt de partea Kievului. De exemplu, au mai atacat site-uri din România în ziua în care a venit Zelensky la noi sau cu o zi înaintea unui exercițiu NATO la Capu Midia”, a relatat jurnalistul Victor Ilie pe pagina sa de Facebook.
Ținte românești în zi de campanie electorală
Atacul din 5 mai a avut loc într-un moment sensibil – chiar în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale – și a afectat o serie de site-uri reprezentative pentru infrastructura instituțională, dar și paginile unor candidați politici. Potrivit sursei citate, atacul a fost semnalat de specialiști din Luxemburg.
Lista completă a site-urilor vizate cuprinde următoarele adrese:
-
gov.ro
-
nicusordan.ro
-
crinantonescu.ro
-
silviupredoiu.ro
-
aoep-iam.rvo.nl
Este de notat și prezența unor site-uri cu extensia .nl (Olanda), ceea ce indică o campanie mai largă, în care România a devenit țintă secundară sau complementară a unei operațiuni europene.
„Atacurile de tip DDOS sunt valuri de trafic masiv artificiale, care dau site-uri jos doar pentru că serverele nu pot susține valuri uriașe de vizitatori din senin. Lista de site-uri cuprinde domenii .nl pentru că Olanda a fost ieri atacată”, a explicat Victor Ilie.
Războiul digital: de la infrastructură guvernamentală la candidați
Un element de îngrijorare major este includerea în lista țintelor a paginilor unor candidați prezidențiali, ceea ce transformă atacul dintr-o simplă perturbare instituțională într-o tentativă de influențare a procesului democratic. Prezența site-urilor lui Nicușor Dan, Crin Antonescu și Silviu Predoiu în lista atacată indică o acțiune cu posibil caracter politic.
Acest tip de interferență cibernetică – care nu vizează infrastructura electorală în mod direct, ci spațiul informațional asociat candidaților – ridică semne de întrebare cu privire la posibilele intenții de manipulare a percepției publice, de intimidare sau de discreditare a unor actori politici în context electoral.
Context geopolitic și semnale de vulnerabilitate regională
Atacul trebuie privit în contextul mai larg al conflictului ruso-ucrainean și al încleștării dintre Rusia și NATO în spațiul cibernetic. Țări care sprijină Kievul devin frecvent ținte ale unor operațiuni hibride, care combină războiul informațional cu sabotajul digital.
România, membră NATO și UE, a fost anterior afectată de astfel de atacuri în momente simbolice: vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski sau exerciții militare aliate. Atacul de duminică se înscrie în aceeași logică a destabilizării strategice.
Citește și: Conclavul care va decide viitorul papalității: bătălia pentru Roma și disputa asupra centrului puterii în Biserica Catolică
Incidentul cibernetic de duminică nu este doar o problemă tehnică – este un avertisment strategic. România, aflată în plină campanie electorală și expusă pe flancul estic al Europei, se confruntă cu o realitate periculoasă: alegerile nu mai sunt doar despre voturi, ci și despre cine controlează spațiul digital. În absența unor măsuri ferme și coordonate pentru întărirea securității cibernetice, astfel de atacuri vor deveni nu excepția, ci norma. Iar dacă cetățenii nu mai pot avea încredere că infrastructura digitală a statului sau a candidaților este protejată, legitimitatea însăși a procesului democratic devine vulnerabilă.
Sursă foto: Dreamstime.com
