UE vrea să elimine complet energia rusească: un nou plan mizează pe implicarea companiilor private

Uniunea Europeană se pregătește să lanseze un nou plan pentru a rupe definitiv ultimele legături energetice cu Rusia, mizând pe un partener mai puțin obișnuit: marii actori din industria energetică. Într-un context marcat de stagnarea sancțiunilor, reticențe politice interne și ezitări la nivel transatlantic, Bruxelles-ul caută să transforme semnalele de piață într-un instrument strategic. Noua „foaie de parcurs”, ce urmează a fi prezentată marți, își propune să convingă companiile europene să renunțe voluntar la contractele cu furnizorii ruși, dar planul riscă să se lovească de obstacole comerciale, calcule de cost și reconfigurări geopolitice.

Bruxelles-ul mizează pe economie de piață pentru a izola energia rusă

UE vrea să elimine complet energia rusească – Marți, Comisia Europeană va dezvălui un plan menit să încurajeze renunțarea definitivă la energia rusească. În lipsa unui consens politic pentru impunerea unor noi sancțiuni, instituțiile europene încearcă să mobilizeze piața liberă pentru a bloca reintrarea combustibililor ruși în circuitul economic continental.

Potrivit surselor diplomatice, planul prevede noi instrumente legale care ar permite companiilor private să își încheie mai ușor contractele cu furnizorii ruși și le-ar descuraja de la semnarea unora noi. Obiectivul este clar: să transmită un semnal durabil că întoarcerea la energia rusească nu este doar indezirabilă politic, ci și inacceptabilă moral și economic.

„În ciuda reducerii semnificative a dependenței de combustibilii fosili ruși în ultimii ani, în 2024 încă importam 19% din gazul rusesc”, a avertizat Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie. „Acest lucru ne compromite securitatea energetică, expunându-ne șantajului economic și manipulării.”

O foaie de parcurs amânată și umbrită de calcule geopolitice

Deși promisă ca prioritate a celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, foaia de parcurs a fost amânată de mai multe ori din cauza „evoluțiilor geopolitice” – un eufemism pentru influența crescândă a președintelui american Donald Trump și incertitudinile din jurul politicii energetice transatlantice.

Uniunea Europeană a încercat, fără succes, să negocieze un acord alternativ cu Statele Unite pentru a înlocui gazul rusesc cu livrări americane. Între timp, importurile de gaz natural lichefiat din Rusia au crescut în ciuda retoricii oficiale, iar presiunea pe Bruxelles s-a intensificat.

„Aceasta va fi în principal pentru a trimite un mesaj participanților la piață că nu este în regulă să cumpărați gaz rusesc în acest moment, când există alți furnizori”, a declarat Kadri Simson, fost comisar european pentru energie.

Directorii din energie, între presiuni morale și calcule comerciale

Miza planului este convingerea marilor companii de energie să se alinieze voluntar unei strategii geopolitice. Dar realitatea economică e complicată. „Apetitul rămas pentru energia rusească este determinat de considerente legate de costuri”, susține Maria Shagina, expert în sancțiuni. Pentru unele state membre – preocupate de competitivitate și de riscurile de dezindustrializare – energia rusă ieftină ar putea redeveni atractivă într-un context de detensionare politică.

Mai mult, figuri cheie din industrie se arată sceptice:

Patrick Pouyanné, CEO-ul TotalEnergies, a declarat că „nu ar fi surprins” dacă gazoductele din Siberia ar începe din nou să alimenteze Europa. „Continentul nu ar rezista pe deplin unei oferte de energie ieftină”, a adăugat el.

Cristian Signoretto, liderul organizației de lobby Eurogas și director la Eni, a subliniat barierele juridice și tehnice: „Nu știm cu adevărat ce poate fi reactivat. Europa s-a diversificat, astfel încât acum avem un sistem mult mai stabil și mai fiabil.”

Ungaria, piedică sistematică pentru sancțiunile UE

În plan politic, cel mai mare obstacol rămâne opoziția guvernului de la Budapesta. Premierul Viktor Orbán continuă să amenințe cu veto-uri la orice nou pachet de sancțiuni energetice, iar comisarul maghiar Olivér Várhelyi a contestat procedural planul Comisiei chiar înainte de prezentarea oficială.

Această opoziție sistematică limitează spațiul de acțiune al Bruxelles-ului și împinge Comisia să găsească căi care evită nevoia de consens unanim. Totuși, astfel de ocoliri legale sunt fragile și pot fi contestate.

„Sancțiunile asupra sectorului energetic al Rusiei reprezintă în continuare modalitatea de a limita finanțarea mașinii sale de război”, avertizează Andres Sutt, ministrul energiei din Estonia. „Oricine se opune acestor sancțiuni este, practic, împotriva păcii.”

Realitățile pieței: prețul gazului și memoria colectivă

Deși planul Comisiei Europene vizează o direcție strategică de durată, dinamica reală a pieței rămâne influențată de logica cererii și ofertei. Speculațiile privind o eventuală relaxare a sancțiunilor în cazul unei detensionări globale ar putea stimula interese comerciale reînnoite față de combustibilul rusesc.

„Există multă agitație și speculații”, a spus Signoretto. „Dar, în cele din urmă, prețurile pe termen lung depind de cerere și ofertă.”

Totuși, Estul Europei nu uită lecțiile recente. Estonianul Sutt a avertizat că o reîntoarcere la energia rusească ar însemna repetarea unui scenariu de coșmar:

„Oamenii ar trebui să se uite la graficul prețului gazelor naturale. Ce s-a întâmplat în 2022? Vreți să importați gaze din Rusia? Asta este ceea ce veți obține!”

Citește și: Criza politică după ruperea coaliției: Ilie Bolojan a luat act de demisia premierului Marcel Ciolacu

Planul Comisiei Europene de a elimina definitiv energia rusească reflectă o dorință politică puternică, dar confruntată cu realități comerciale și geopolitice complicate. Deși Bruxelles-ul speră să transmită un semnal de neîntoarcere, răspunsul industriei și lipsa de unitate între statele membre pot dilua mesajul. Dacă UE nu reușește să transforme această foaie de parcurs într-un angajament real, riscă nu doar să piardă teren în fața influenței rusești, ci și să trimită semnale contradictorii partenerilor săi strategici. Într-o Europă în care energia este din nou armă politică, neutralitatea costurilor nu mai poate fi o scuză pentru inactivitate.

Sursă foto: EPA-EFE