Trump și acordul comercial cu UE: O „victorie” pentru Brexit care complică ecuația pentru Keir Starmer

Cel mai recent acord comercial încheiat de președintele american Donald Trump cu Uniunea Europeană a generat reacții aprinse pe ambele maluri ale Canalului Mânecii, provocând o undă de șoc politică și economică. În timp ce Brexit-ul este încă perceput de mulți ca o lovitură autoindusă pentru economia britanică, noul pact transatlantic pare, paradoxal, să ofere Brexiteerilor o revanșă simbolică. Dar pentru premierul britanic Keir Starmer, această „victorie” poate deveni o sabie cu două tăișuri.

O înfrângere tactică pentru UE, un avantaj aparent pentru Londra

Trump și acordul comercial cu UE – Acordul semnat de Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Turnberry — stațiunea scoțiană de golf a liderului american — nu a fost sărbătorit ca o reușită diplomatică de partea europeană. Tarifele impuse exporturilor europene către SUA rămân la un nivel de 15%, în timp ce Marea Britanie, în afara blocului comunitar, a negociat o rată de 10%. În plus, UE s-a angajat la cheltuieli masive în favoarea furnizorilor americani din domeniile energetic și al apărării.

Dominic Cummings, fostul strateg al lui Boris Johnson și unul dintre arhitecții Brexitului, nu a ratat ocazia de a comenta pe platforma X: „Mulțumită Brexitului, suntem în afara acestui dezastru umilitor pentru UE și a celor ce vor urma.”

Reacțiile din Europa au fost variate. Premierul francez François Bayrou a calificat acordul drept o „zi întunecată”, iar europarlamentarul italian Brando Benifei a declarat că „pare că am obținut condiții mai proaste decât Regatul Unit”. În Germania, cancelarul Friedrich Merz a apărat decizia, argumentând că economia sa manufacturieră nu își permite o confruntare comercială cu Statele Unite.

Ce a obținut Keir Starmer — și cum?

În ciuda dimensiunii economice semnificativ mai reduse, Londra a reușit să obțină termeni mai favorabili cu Washingtonul. Succesul se datorează, în parte, deciziei guvernului Starmer de a iniția rapid negocierile, în contrast cu reticența lui Trump de a coopera cu Bruxelles-ul. Potrivit analistului politic Anand Menon, „Trump are o antipatie evidentă față de UE, dar are o slăbiciune pentru Marea Britanie — și, în mod curios, și pentru Keir Starmer.”

Premierul britanic a reușit să păstreze un canal deschis de comunicare cu liderul american, inclusiv prin mesaje directe pe WhatsApp și întâlniri informale cu caracter simbolic, cum ar fi invitații la evenimente regale. Această abordare i-a adus nu doar un acord favorabil cu SUA, ci și o îmbunătățire a relațiilor post-Brexit cu partenerii europeni, inclusiv cu Franța și Germania.

Brexitul – un „bonus” cu impact limitat?

Guvernul de la Londra a fost prudent în privința retoricii privind acordul. Deși oficialii britanici au recunoscut că libertatea de negociere independentă post-Brexit a fost un avantaj în discuțiile cu SUA, ei nu au transformat momentul într-un triumf politic. Motivul? Paradoxul electoral în care se află Keir Starmer.

Deși a promis să nu readucă Marea Britanie în piața unică sau în uniunea vamală, premierul este încă perceput de o parte a electoratului ca un susținător al rămânerii în UE. Pentru oponenții săi din Reform UK, condus de Nigel Farage, orice beneficiu al Brexitului este o oportunitate de a întări mesajul naționalist și de a contesta autoritatea guvernului laburist.

Farage, al cărui partid este în prezent cotat peste Labour în unele sondaje, a preluat rapid tema acordului UE-SUA pentru a critica Bruxelles-ul și a reaminti alegătorilor britanici de „înțelepciunea” Brexitului. Lideri ai dreptei populiste din Europa, precum Alice Weidel din Germania sau Marine Le Pen din Franța, au folosit acordul pentru a alimenta propriile narațiuni eurosceptice. Le Pen a descris înțelegerea drept „un fiasco politic, economic și moral.”

Întrebările incomode ale Europei și ecourile în Irlanda de Nord

În cercurile europene, noul acord ridică întrebări incomode: a fost momentul în care Brexitul a „dat roade”? Răspunsul este complex. Deși Regatul Unit a negociat o rată tarifară mai avantajoasă, impactul global al Brexitului asupra economiei britanice rămâne negativ. Conform prognozelor Oficiului pentru Responsabilitate Bugetară, Brexitul va reduce productivitatea pe termen lung cu 4%, iar volumul schimburilor comerciale va fi cu 15% mai mic decât ar fi fost în interiorul UE.

Mai mult, în Irlanda de Nord, acordul creează un nou potențial focar de tensiune. Exportatorii din Republica Irlanda vor plăti tarife de 15% către SUA, în timp ce cei din Irlanda de Nord vor beneficia de tariful redus de 10%, fiind parte a Regatului Unit. Situația riscă să reaprindă controversele privind regimul vamal și granița internă dintre cele două jurisdicții.

Câștiguri temporare, riscuri politice durabile

Pentru Keir Starmer, acordul cu Trump aduce o validare diplomatică, dar și o provocare politică. În mod paradoxal, un succes obținut în afara umbrelei UE poate întări discursul anti-Bruxelles și poate eroda sprijinul pentru guvernul său în favoarea mișcărilor eurosceptice.

Citește și: India nu renunță la petrolul rusesc, în ciuda avertismentelor președintelui Trump

Pe de altă parte, pentru liderii europeni, acordul semnat sub presiune ridică dileme privind unitatea și eficiența instituțiilor UE în fața unui partener transatlantic imprevizibil. Rămâne de văzut dacă acest episod va determina o repoziționare strategică la Bruxelles sau doar va alimenta frustrări și diviziuni interne.

În povestea Brexitului, ca de atâtea ori, chiar și victoriile par să vină cu un preț politic ridicat.

Sursă foto: Politico