SUA propun păstrarea forței militare a Ucrainei, în timp ce Trump caută concesii de la Kremlin

SUA propun păstrarea forței militare a Ucrainei – Planul de pace propus de Statele Unite în conflictul ruso-ucrainean continuă să provoace controverse, mai ales în rândul aliaților europeni și al autorităților de la Kiev. Deși inițiativa Washingtonului pare să urmărească o încetare a focului și o rezolvare negociată, ea include concesii semnificative față de Moscova – precum recunoașterea controlului asupra Crimeei – și cere în același timp Rusiei să renunțe la cererea de demilitarizare a Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff este programat să discute aceste puncte sensibile vineri, la Moscova, într-un moment cheie al conflictului.

SUA insistă pentru o Ucraină militarizată

Conform unor surse apropiate negocierilor, citate de agenția Bloomberg, administrația americană va solicita Rusiei să accepte dreptul Ucrainei de a-și menține o armată proprie și o industrie de apărare capabilă. Această cerință contrazice una dintre condițiile-cheie formulate de Kremlin la începutul invaziei: demilitarizarea totală a Ucrainei.

În cadrul unui posibil acord de pace, Washingtonul consideră esențial ca Ucraina să rămână capabilă să se apere, atât printr-o armată activă, cât și printr-o industrie militară autonomă. Aceasta ar însemna o respingere clară a propunerii inițiale a lui Vladimir Putin din 2022, care presupunea limitarea severă a capacităților armatei ucrainene. Potrivit acelui plan, Ucraina ar fi urmat să reducă efectivele militare la mai puțin de jumătate și să-și diminueze drastic arsenalul de tancuri, artilerie și lansatoare de rachete.

Vizita lui Steve Witkoff la Moscova și presiunile din ambele direcții

Trimisul administrației Trump, Steve Witkoff, urmează să discute aceste teme direct cu reprezentanții ruși, în cadrul unei vizite oficiale la Moscova programate pentru vineri. Potrivit Bloomberg, această deplasare semnalează un efort concret din partea echipei lui Trump de a obține concesii din partea Kremlinului, în încercarea de a opri un conflict care a intrat deja în al patrulea an.

Într-o declarație recentă, Donald Trump a susținut că exercită „multă presiune asupra ambelor” părți implicate în război și a exprimat optimism în legătură cu disponibilitatea lui Putin de a negocia: „Putin vrea să facă o înțelegere”. Întrebat despre ce ar fi oferit Rusia în schimbul păcii, fostul președinte american a replicat că „oprirea războiului” ar fi deja „o concesie destul de mare”, mai ales „în condițiile în care ar putea lua întreaga Ucraină”.

Lavrov: sunt necesare „ajustări” ale planului american

De partea cealaltă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat într-un interviu acordat CBS News că Rusia observă „mai multe semne că ne îndreptăm în direcția cea bună” spre un acord. Totodată, el a subliniat că există „încă unele puncte specifice – elemente ale acestui acord care trebuie să fie ajustate”.

Printre aceste puncte se numără, în mod evident, problema prezenței militare ucrainene, dar și revendicările teritoriale ale Rusiei. Putin a cerut recunoașterea integrală a regiunilor Luhansk, Zaporojie, Donețk și Herson ca parte a Federației Ruse, deși controlul militar asupra acestor teritorii este, în continuare, parțial. În paralel, Rusia continuă să bombardeze orașe ucrainene, în ciuda declarațiilor repetate privind deschiderea către negocieri de pace.

Concesii majore privind Crimeea: linia roșie a Europei

Cel mai controversat aspect al propunerii americane rămâne însă ideea ca Washingtonul să recunoască oficial controlul Moscovei asupra Crimeei – o concesie considerată inacceptabilă de numeroase capitale europene. Potrivit unor oficiali occidentali citați de Financial Times, liderii europeni nu vor accepta niciun plan care presupune recunoașterea anexării Crimeei sau presiuni asupra Kievului pentru a o accepta.

„Crimeea și viitoarele aspirații de aderare la NATO (ale Ucrainei) sunt linii roșii pentru noi”, a declarat un diplomat UE de rang înalt pentru publicația britanică. „Nu putem renunța la ele”, a adăugat acesta.

Pentru europeni, acceptarea anexării Crimeei – prima modificare forțată a granițelor europene de după 1945 – ar submina grav ordinea internațională bazată pe reguli și ar deschide calea pentru viitoare agresiuni teritoriale.

Riscuri strategice și posibile consecințe

Experții avertizează că o recunoaștere unilaterală de către SUA a anexării Crimeei ar constitui o recompensă directă pentru agresiunea militară rusă. Mai mult, ar putea încuraja Moscova să-și continue revendicările în alte regiuni post-sovietice precum Georgia sau Republica Moldova, dar și să amenințe țări baltice membre NATO și UE.

Un oficial european de rang înalt a declarat că marile puteri europene din NATO trebuie să „descurajeze” administrația Trump să ia asemenea decizii pe cont propriu: „Este imposibil pentru capitalele europene să recunoască Crimeea ca fiind rusă”, a punctat el.

Citește și: Simion rămâne lider în primul tur, dar pierde teren: sondaj AtlasIntel indică o luptă strânsă pentru finala prezidențială

Inițiativa de pace susținută de SUA scoate la lumină o dilemă strategică majoră: cum poate fi încheiat un război fără a compromite principiile fundamentale ale suveranității și securității europene? Dacă păstrarea unei armate funcționale în Ucraina este o condiție minimă de securitate, recunoașterea anexării Crimeei riscă să destabilizeze întreaga ordine internațională postbelică.

În goana după un acord rapid, administrația Trump pare dispusă să ignore liniile roșii ale aliaților europeni, mizând pe o abordare tranzacțională a păcii. Însă pacea bazată pe concesii unilaterale riscă să fie una fragilă și periculoasă, oferind mai degrabă o victorie simbolică Moscovei decât o soluție durabilă pentru regiune.

Sursă foto: BBC