Helsinki prima capitală europeană care înregistrează un an fără decese în accidente rutiere

Capitala Finlandei, Helsinki, a realizat o performanță rară în peisajul urban european: a încheiat un an întreg fără niciun deces provocat de accidente rutiere. Anunțul, făcut de autoritățile municipale în această săptămână, vine pe fondul unui efort concertat de peste un deceniu pentru transformarea radicală a infrastructurii urbane și a politicilor de mobilitate. Într-un context în care decesele pe șosele rămân o provocare majoră în marile orașe ale UE, succesul finlandez oferă un model concret pentru siguranța rutieră.

O performanță singulară într-un peisaj european dominat de accidente

Helsinki un an fără decese în accidente rutiere – Potrivit datelor oficiale, în 2023, 7.807 persoane au murit în accidente rutiere în orașele Uniunii Europene. Chiar și capitale cu politici avansate de transport, precum Berlinul (55 de decese) sau Bruxelles-ul (9 victime), nu au reușit să se apropie de performanța Helsinki. Cu o populație de aproape 690.000 de locuitori și o zonă metropolitană care depășește 1,5 milioane de persoane, capitala finlandeză a demonstrat că siguranța pe drumurile urbane nu este o utopie.

Roni Utriainen, inginer de trafic în cadrul Diviziei de Mediu Urban al orașului, subliniază că rezultatul este rodul unei abordări complexe și de lungă durată: „Această realizare se datorează multor factori, dar limitele de viteză sunt unul dintre cele mai importante.”

Strategia „Vision Zero” și reducerea radicală a vitezelor

Punctul de cotitură în politicile de mobilitate ale Helsinki a fost anul 2021, când orașul a introdus o limită generală de viteză de 30 km/h în zonele rezidențiale și în centrul urban. Decizia a fost susținută de date clare: riscul de deces pentru pietoni se reduce la jumătate dacă viteza de impact scade de la 40 la 30 km/h.

Pentru implementarea eficientă a acestor limite, municipalitatea a instalat 70 de radare noi și a colaborat cu forțele de ordine în cadrul politicii naționale „Vision Zero”, care are ca obiectiv eliminarea totală a accidentelor rutiere soldate cu victime sau decese. Potrivit datelor colectate de entitatea finlandeză pentru siguranța traficului, Liikenneturva, rezultatele nu au întârziat să apară: numărul de accidente mortale a scăzut constant în ultimii ani.

Reconfigurarea urbană: de la infrastructura auto la spațiul uman

Transformarea Helsinki nu s-a limitat la măsuri punitive sau administrative. O parte esențială a succesului a fost schimbarea fizică a peisajului urban. Drumurile au fost îngustate, au fost plantați copaci în zone-cheie pentru a reduce viteza de circulație, iar infrastructura pietonală și pentru bicicliști a fost extinsă masiv.

„Peisajele urbane mai complexe îi obligă pe șoferi să conducă mai prudent în zonele populate”, explică Utriainen.

Orașul se mândrește acum cu o rețea de peste 1.500 de kilometri de piste pentru biciclete, una dintre cele mai extinse din Europa, și a continuat să investească în mobilitatea sustenabilă. Transportul public a fost modernizat cu autobuze ecologice și autonome, iar o nouă linie de tramvai, cofinanțată de Banca Europeană de Investiții, este în curs de dezvoltare.

Impactul real: de la sute de accidente la o mână de incidente minore

Datele statistice susțin succesul modelului Helsinki. Între 2003 și 2023, numărul accidentelor rutiere în oraș a scăzut de la 727 la doar 14. Este o evoluție care reflectă nu doar eficiența măsurilor luate, ci și o schimbare profundă de mentalitate în rândul locuitorilor privind mobilitatea și responsabilitatea rutieră.

Pe lângă infrastructură, autoritățile au dus campanii de conștientizare în rândul cetățenilor și au încurajat trecerea de la deplasarea cu autoturismul la mijloace de transport mai sigure și mai puțin poluante. „Reducerea utilizării autovehiculelor a contribuit direct la scăderea numărului de accidente grave”, punctează Utriainen.

Un model care inspiră, dar care nu este ușor de replicat

Comisia Europeană urmărește cu interes succesul Helsinki, mai ales în contextul în care majoritatea țărilor membre nu se află pe calea de a-și atinge obiectivul stabilit pentru 2030: reducerea la jumătate a deceselor din accidente rutiere față de nivelul din 2018. Comisarul pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a atras atenția asupra ritmului lent al progresului în alte capitale și a lăudat strategia finlandeză drept exemplu de urmat.

Totuși, replicarea acestui model în alte orașe mari ale Europei s-ar putea dovedi dificilă. Helsinki beneficiază de o densitate urbană relativ scăzută, o cultură a respectării regulilor și un sistem politic care permite luarea rapidă a deciziilor. În capitale mai mari și mai congestionate, cum sunt Paris, Roma sau Madrid, rezistența la schimbare, infrastructura moștenită și presiunile economice ar putea îngreuna implementarea unor măsuri similare.

Viitorul: siguranță urbană și sustenabilitate

Cazul Helsinki arată că o combinație de politici coerente, infrastructură modernizată și strategie pe termen lung poate duce la obiective aparent imposibile. Nu este doar o victorie pentru siguranța rutieră, ci și un pas spre un oraș mai verde, mai sănătos și mai prietenos cu oamenii.

Citește și: India nu renunță la petrolul rusesc, în ciuda avertismentelor președintelui Trump

Pentru orașele europene care se confruntă încă cu tragedii zilnice pe drumuri, exemplul finlandez oferă nu doar speranță, ci și un plan tangibil care poate fi adaptat și aplicat, cu voință politică și perseverență.

Sursă foto: hel.fi